Publicatii

Contestarea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere în cazul controlului fiscal 

Emiterea raportului de inspecție fiscală de către echipa de inspecție

Inspecția fiscală se finalizează prin întocmirea raportului de inspecție fiscală ce va prezenta în scris constatările inspecției fiscale din punct de vedere faptic și legal. Pe baza raportului de inspecție fiscală, organul fiscal va emite decizia de impunere, în cazul în care se constată diferențe în plus sau în minus față de creanța fiscală existentă la momentul începerii inspecției fiscale. Dacă baza de impozitare nu se modifică, se emite o decizie privind nemodificarea bazei de impunere.

Decizia de impunere reprezintă titlu de creanță și devine titlul executoriu la expirarea termenelor de plată prevăzute în decizie, pentru creanțele fiscale suplimentare (principale și accesorii) stabilite de către organul fiscal. 

Atenție! Toate obligațiile suplimentare de plată constatate în urma inspecțiilor fiscale trebuie achitate de către contribuabili, în funcție de data comunicării deciziilor, după cum urmează:

• până la data de 5 a lunii următoare, când data comunicării este cuprinsă în intervalul 1—15 din lună;
• până la data de 20 a lunii următoare, când data comunicării este cuprinsă în intervalul 16—31 din lună.

Discuția finală dintre contribuabil şi echipa de inspecție nu trebuie să aibă loc fără ca, în prealabil, să fi fost prezentat contribuabilului proiectul raportului de inspecție fiscală. În condițiile în care concluziile acestui raport sunt nesatisfăcătoare sau neconforme cu realitatea, contribuabilul poate să prezinte propriul punct de vedere (obiecțiuni) în scris, punct de vedere ce trebuie consemnat de către inspectorul fiscal în raportul de inspecție fiscală împreună cu răspunsul (acordul sau dezacordul) său la acest punct de vedere.

Inspecția fiscală se încheie la data discuției cu contribuabilul, moment ce trebuie consemnat în Registrul unic de control, întrucât de la acest moment inspectorii fiscali nu mai pot efectua operațiuni de control fiscal decât în cazul unor reverificări (în condițiile stabilite de Codul de procedură fiscală) sau în cazul unei noi inspecții, însă pentru o altă perioadă sau alte obligații fiscale față de cele deja controlate.

Contestarea raportului de inspecție și a deciziei de impunere

În cazul în care, în urma unui control fiscal, contribuabilul în cauză nu este de acord cu constatările raportului de inspecție fiscală sau cu decizia de impunere emisă de către organul de control, contestarea acestor acte se va face prin înregistrarea unei contestații administrative la organul fiscal ce a emis decizia de impunere, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului atacat. Organul fiscal competent are obligația de soluționare a contetației în termen de 45 zile de la înregistrarea acesteia.

În cazul unei soluții nefavorabile, contribuabilul se poate adresa instanțelor de contencios administrativ, în termen de 6 luni de zile de la primirea răspunsului la contestația administrativă,   printr-o cerere de chemare în judecată având drept obiect anularea actelor administrative reprezentate de raportul de inspecție finală și decizia de impunere.

Este important de știut faptul că formularea contestației nu suspendă, de drept, executarea actului administrativ, suspendarea executării silite putându-se solicita doar pe cale separată, în urma depunerii cauțiunii fixate de către instanța de judecată, aceasta fiind în cuantum de:

10. a) 10%, dacă această valoarea sumei supusă executării este de până la 10.000 lei;
11. b) 1.000 lei plus 5%, pentru ceea ce depășește 10.000 lei;
12. c) 5.500 lei plus 1%, pentru ceea ce depășește 100.000 lei;
13. d) 14.500 lei plus 0,1%, pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei.