Publicatii

0

Contestatie la executare

Aspecte procedurale privind contestația la executare 

Contestația la executare reprezintă mijlocul procedural prin care se poate obține desființarea măsurilor ilegale de executare silită. Prin aceasta, se creează posibilitatea de a formula contestație împotriva executării silite în ansamblu și împotriva oricărui act de executare în sine, contestație ce poate fi înregistrată de către persoana interesată sau vătămată prin executare.

Prin urmare, contestația poate avea ca obiect orice neregularitate procedurală care are loc cu prilejul activității de urmărire. Contestația poate face referire la nerespectarea formelor prevăzute de lege privind aducerea executării la cunoștința debitorului, declanșarea urmăririi, alegerea formei de executare, prescripția dreptului de a cere executarea, perimarea executării, modul în care este realizată publicitatea prevăzută de lege privind efectuarea licitației în vederea valorificării bunurilor, perioada de timp în care se face executarea, etc.

Contestațiile la executare pot să aibă ca obiect inclusiv modalitatea de împărțire a bunurilor aflate în proprietate comună. De asemenea, atunci când se apreciază că sunt necesare lămuriri în ceea ce privește înțelesul, întinderea ori aplicarea titlului executoriu, se poate formula contestație la executare, cunoscută și sub numele de contestație la titlu.

Se poate recurge la procedura contestației la executare și în cazul în care organele de executare refuză să îndeplinească actul de executare în condițiile impuse de lege. Consecința nerespectării dispozițiilor cu privire la executarea silită sau la efectuarea actelor de executare silită o reprezintă anularea executării. Trebuie ținut cont de faptul că instanța competentă în judecarea contestației la executare formulată nu poate examina împrejurările care vizează cauza (fondul problemei supusă judecății) și care au capacitatea de a repune în discuție, în fața instanței de executare, o hotărâre judecatorească definitivă și irevocabilă, vizându-se prin aceasta stabilirea legalității și temeiniciei hotărârii în cauză. Există o excepție de la acest principiu, și anume aceea că „dacă executarea silită se face în temeiul unui titlu care nu este emis de o instanță judecatorească” atunci validitatea titlului, din punct de vedere al fondului său, poate fi contestată (ex: Contractele de credit bancar).

Totodată, se poate formula contestație la executare și în situația în care o persoană are calitatea de terț față de raportul juridic existent între creditor și debitor, cu condiția de a demonstra un interes direct sau faptul că prin actele de executare persoana în cauză a fost vătămată în vreun fel. După demararea executării silite se poate solicita, în calitate de persoană interesată sau vătămată, prin contestație la executare, anularea încheierii prin care s-a dispus formula executorie sau încuviințarea executării fără îndeplinirea tuturor condițiilor legale.

Competența de soluționare a contestațiilor la executare va reveni instanței de executare. Dacă a fost promovată o contestație privind aplicarea titlului executoriu, competența de soluționare îi va fi atribuită instanței care a pronunțat hotărârea. Când contestația vizează un titlu executoriu care nu provine de la o instanță judecătorească, competența de soluționare va aparține instanței de executare.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *