Publicatii

Ce putem face în situația în care ne confruntăm cu un debitor complet insolvabil sau unul rău-intenționat? Avem la dispoziție doar aplicarea unor prevederi civile sau și a unora penale? Cum diferențiem între situația refuzului de plată cauzat de starea de insolvență ori cel cauzat de rea-intenție? Este reaua-intenție întotdeauna sancționabilă de legea penală? Cum ne poate ajuta într-o astfel de situație un avocat cu experiență în recuperarea de debite? Exemple.

În cazul creditorilor ce dețin o creanță certă, lichidă și exigibilă, ce nu a putut fi încasată pe cale amiabilă, legiuitorul prevede mai multe posibilități legale privind valorificarea creanței în cauză, după cum urmează: punerea în executare silită a unui titlu executoriu deținut împotriva debitorului, formularea unei acțiuni în instanță având ca obiect emiterea unei ordonanțe de plată împotriva acestuia ori formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitorului.

Recuperarea cât mai rapidă a creanței depinde foarte mult și de buna-credință a debitorului, precum și de disponibilitățile financiare ale acestuia, existând  în acest sens posibilitatea încheierii unui contract de tranzacție cu debitorul sau asumarea unui angajament de plată unilateral de către acesta.

Există și situații în care debitorul este de rea- credință și nu dorește achitarea debitului, deși ar avea această posibilitate, caz în care creditorul poate demara procedura executării silite împotriva sa dacă deține deja un titlu executoriu cu privire la creanța în cauză. În caz contrar, creditorul va trebui să formuleze o cerere de chemare în judecată împotriva debitorului pentru a obține o hotărâre judecătorească definitivă împotriva acestuia, ce va fi ulterior pusă în executare.

În situația în care debitorul este complet insolvabil, neexistând nicio posibilitate reală de redresare economică a acestuia, creditorul va putea formula o cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva sa, cu condiția ca creanța sa să fie certă, lichidă şi exigibilă, cu o vechime mai mare de 60 de zile, iar cuantumul acesteia să fie de minim 40.000 lei. În cazul în care debitorul formulează contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, făcând dovada faptului că deține totuși fonduri bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile deținute de creditor împotriva sa, judecătorul sindic va putea admite contestația și va respinge implicit cererea de deschidere a procedurii insolvenței. În această situație, se va putea interpreta faptul că debitorul nu este insolvabil, ci este doar de rea-credință, refuzând plata datoriei. În acest caz, cea mai eficientă procedură judiciară ce va putea fi aplicată va fi procedura ordonanței de plată. Privitor la toate acestea aspecte, apreciem că asistența juridică din partea unui avocat specializat în recuperarea de debite este absolut necesară, dată fiind complexitatea procedurilor judiciare amintite, precum și volumul de activitate juridică ce va fi alocat în vederea soluționării cu succes a speței în cauză.

Menționăm faptul că legiuitorul a sancționat, din punct de vedere penal, conduita de rea-credință a debitorului, existând anumite situații ce sunt prevăzute ca fiind infracțiuni în cadrul Codului Penal. Astfel, infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor reprezintă fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor, precum și fapta debitorului care, ştiind că nu va putea plăti, achiziţionează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului. Aceste fapte se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

De asemenea, infracțiunea de bancrută frauduloasă reprezintă fapta debitorului care, în frauda creditorilor:

1. falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
2. înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate;
3. înstrăinează, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active.

Aceste fapte se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Un avocat specializat în recuperarea de debite va putea întotdeauna să preia, în baza unui contract de asistență juridică, și să gestioneze ulterior orice situație în care recuperarea de către un antreprenor a unui debit datorat de către un partener se poate dovedi dificilă prin eforturi proprii. Tocmai de aceea, un avocat de recuperare debite va avea o rată de succes mult mai mare în recuperarea debitului respectiv decât o persoană fără pregătire profesională în acest domeniu.