Publicatii

0

Recuperare debite Bucuresti

Aspecte procedurale privind executarea silită în materie comercială

În situația în care societatea creditoare a obținut în instanță o hotărâre judecătorească ce constituie titlu executoriu împotriva unui debitor, iar acesta nu achită suma înscrisă în respectivul titlu în termenul legal menționat în hotărâre, se poate trece la ultima fază a procesului civil, respectiv executarea silită a debitorului. Această procedură poate fi demarată și în baza unui titlu executoriu obținut de către creditor prin alte modalități decât prin intermediul procedurilor judiciare.

Potrivit legii, constituie titluri executorii următoarele:

  • hotărârile definitive împotriva cărora nu se mai poate exercita nicio cale de atac sau care nu au fost atacate în termenul prevăzut de lege;
  • hotărârile executorii date în apel și cele date în primă instanță, fără drept de apel, precum și unele hotărâri date în primă instanță, cu drept de apel;
  • înscrisurile autentice – autentificate de către un notar public, care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă;
  • încheierile și procesele verbale emise de către executori judecătorești;
  • titlurile de credit – Cambia, Biletul la Ordin și Filă Cec, refuzate la plată în momentul introducerii în bancă spre decontare.

Începând cu luna octombrie 2014, prin Legea 138/2014, a fost introdus în Codul de procedură civilă art. 6401, prin care se stabilește faptul că titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie de către instanța de judecată. În urma depunerii cererii de executare silită pe rolul unui birou de executor judecătoresc, acesta va proceda la întocmirea dosarului de executare și va trece la executarea propriu-zisă a debitorului.

Executarea silită se poate face prin următoarele modalități:

  • poprirea conturilor debitorului – reprezintă modalitatea prin care se indisponibilizează sumele de bani ce se află în conturile debitorului, până la concurența creanței deținute de către creditor;
  • urmărirea bunurilor mobile – după identificarea bunurilor mobile deținute de către debitor, executorul va putea institui un sechestru asupra lor, pe perioada căruia bunurile vor fi indisponibilizate, iar deținătorul nu va mai putea dispune de ele. Ulterior, aceste bunuri vor putea fi valorificate prin vânzare la licitație, vânzare directă sau prin alte modalități prevăzute de lege;
  • urmărirea bunurilor imobile – după ce va îndeplini toate demersurile necesare urmăririi unor astfel de bunuri, executorul va înscrie urmărirea în cauză în cartea funciară, procedând în continuare la vânzarea bunului prin licitație publică.

În urma obținerii sumei de bani datorată de către debitor, prin oricare dintre modalitățile de mai sus, executorul judecătoresc va proceda la transferul acestora către creditor, iar creanța va fi considerată stinsă.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *