Publicatii

Proceduri de urmat pentru societățile comerciale pentru care actuala situație economică generată de epidemia de COVID-19 a generat o dificultate economică care să le pericliteze în mod direct și imediat activitatea comercială. Pași ce trebuie urmați. Consecințe economice. Procedura de disponibilizare/trimitere în șomaj tehnic a angajaților. Insolvența. Faliment sau reorganizare?

Concomitent cu decretarea stării de urgenţă pe teritoriul țării noastre, ne aflăm în prezența unei restrângeri a drepturilor esenţiale ale tuturor categoriilor de persoane, inclusiv ale antreprenorilor, de natură să limiteze sau să suspende activitatea unei mari mase a acestora, aceasta în mod evident conducând la imposibilitatea onorării obligaţiilor contractuale asumate de către aceștia în activitatea lor, precum și la imposibilitatea plăţii debitelor restante sau a drepturilor cuvenite angajaților.

Impactul economic al pandemiei se va resimţi în toate mediile de afaceri, chiar dacă până în momentul de față au fost instituite o serie de măsuri de natură să sprijine companiile în această perioadă, printre care amintim suspendarea/amânarea executării silite cu privire la creanţele bugetare, suspendarea termenelor de prescripţie şi de decădere, facilitatea de amânare a ratelor la creditele bancare, ajutorul guvernamental pentru societățile care sunt nevoie să își trimită angajații în șomaj tehnic, etc.

Printre consecințele economice ale acestei situații se numără și intervenirea restrângerii activității, parțiale sau totale, a societăților, constând în mod implicit în reducerea sau sistarea raporturilor cu partenerii contractuali, precum și trimiterea angajaților în șomaj tehnic sau, în cazul cel mai nefericit, disponibilizarea definitivă a acestora.

În primul rând, în raporturile contractuale, companiile pot încerca o adaptare a contractelor aflate în derulare, respectiv o renegociere a obligației ce incubă acestora. În această situațiie se vor putea  obține, în cazul contractelor având ca obiect utilități sau chirie amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi, respectiv amânarea chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare, iar pentru restul contractelor, adaptarea, suspendarea sau încetarea contractului în temeiul invocării forței majore. Toate aceste măsuri pot fi luate ulterior obținerii Certificatului de situație de urgență, cu îndeplinirea condițiilor cerute de lege. Atât obținerea Certificatului de situație de urgență, cât și renegocierea contractelor comerciale încheiate cu terții este recomandat a fi facute prin intermediul unui avocat bun, specializat în drept comercial, cu experiență în soluționarea amiabilă a litigiilor.

În ipoteza în care societatea se află în situația de a decide trimiterea unora sau a tuturor angajaților în șomaj tehnic, autoritățile au instituit ajutor guvernamental, care se ridică la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

De această facilitate pot beneficia entităţile care şi-au închis sau redus activitatea ca efect al măsurilor luate prin Ordonanţa Militară nr. 1/2020 şi care deţin certificate de situaţie de urgenţă (hoteluri, cafenele, restaurante, instituții de spectacole, etc.), precum și angajatorii care întrerup sau reduc temporar activitatea ca efect al pandemiei – modificare importantă faţă de vechea reglementare, deoarece nu se mai solicită diferenţa de 25% a încasărilor pe luna martie 2020 faţă de media lunilor ianuarie-februarie 2020 şi nici lipsa fondurilor pentru plata salariilor!

În situația în care angajatorul se îndreaptă spre concedierea personalului angajat, trebuie să țină cont de faptul că, pe perioada stării de urgență, contractul de muncă se suspendă de drept, concedierea putând fi dispusă doar în cazul în care situațiile obiective ce conduc la desființarea postului ocupat de salariat sunt determinate de un caz de forță majoră, angajatorul fiind ținut să respecte prevederile Codului Muncii privind existența unei cauze reale și serioase a desființării postului ocupat. Pentru a evita incidența unei/unor concedieri nelegală, fără respectarea condițiilor de formă si a procedurilor prevăzute de lege, concedierea unei sau a mai multor persoane este necesar a fi făcută prin intermediul unui specialist, în speță printr-un avocat specializat în dreptul muncii.

În cazul multor societăți comerciale, actuala situație economică generată de epidemia de COVID-19 va afecta pe termen lung activitatea economică prin apariția stării de incapacitate de plată. În această situație, măsurile enumerate anterior se vor putea dovedi a fi insuficiente.

În acest context, societățile comerciale pot lua în calcul abordarea, în mod direct sau printr-un avocat specializat în insolvență, procedurilor prevăzute în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în scopul încercării de redresare comercială ori în vederea închiderii definitive a activității prin intrarea în procedura falimentului.

Starea de insolvență a unei societăți intervine în momentul în care în patrimoniul acesteia se constată insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile. Trebuie subliniat faptul că, potrivit legii, debitorul aflat în stare de insolvenţă are obligaţia ca, în termen de maxim 30 de zile de la apariţia acestei stări, să solicite deschiderea procedurii insolvenţei. Având în vedere măsurile instituite prin decretarea stării de urgenţă, dacă starea de insolvență apare ulterior datei de 16.03.2020, termenul de 30 de zile de care dispune debitorul nu începe decât din momentul expirării stării de urgență, însă acest aspect nu înlătură posibilitatea debitorului de a introduce cererea de deschidere a procedurii chiar şi pe durata stării de urgenţă.

Odată aflată în stare prezumată de insolvență, o companie se poate orienta spre reorganizarea activității în cadrul procedurii insolvenței, în cazul în care consideră că activitatea sa poate fi redresată. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat:

• restructurarea operaţională şi/sau financiară a societății;
• restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
• restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea societății.

În măsura în care redresarea activității societății debitoare nu mai este posibilă, activitatea societății fiind intens afectată, societatea se poate îndrepta spre procedura falimentului, atât direct, prin deschiderii procedurii de faliment simplificată, cât și după ce încercarea de reorganizare a activității a eșuat, situație în care activele debitoarei se vor valorifica în scopul îndestulării creanțelor deținute de terțe persoane împotriva acesteia, iar persoana juridică va fi radiată. Activitățile juridice și cele judiciare implicate de derularea tuturor procedurilor mai sus amintite vor fi efectuate cel mai probabil, dată fiind complexitatea procedurii de insolvență, prin intermediul unei case de avocatura ori a unui avocat specializat in insolventa si drept al creditorilor.

În ceea ce privește soluționarea cererii de insolvență pe durata stării de urgență, menționăm  optica Curților de Apel în sensul neincluderii în lista cauzelor urgente a procedurilor de insolvență, astfel că soluționarea cererilor introduse urmează să aibă loc după încetarea stării de urgență. Rămâne de văzut în ce măsură această amânare a deschiderii procedurilor de insolvență este de natură a crea prejudicii ireversibile în patrimoniul societăţilor.