Publicatii

În funcție de ce anume poate diferi cuantumul amenzilor contravenționale aplicate de către autorități în baza ordonanțelor militare instituite de către guvern? Temeiul juridic și jurisprudență. Categorii de sancțiuni contravenționale. Este necesar să apelăm în anumite situații la un avocat specializat în contestații la executare? 

În contextul decretării stării de urgență pe teritoriul României, au fost impuse măsuri excepționale în vederea limitării infecțiilor cu COVID-19, prin adoptarea unor dispoziții legale derogatorii, inclusiv în domeniul contravențional.

Astfel, prin O.U.G. nr. 34/2020 a fost modificată și completată O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă  cu privire la prevederile legale aferente regimului legal al contravențiilor săvârșite și constatate în perioada stării de urgență. Potrivit acestor prevederi legale, „orice încălcare a O.U.G. nr. 1/1999, a actelor normative conexe (spre exemplu: Decretele nr. 195/2020 și nr. 240/2020 privind instituirea, respectiv prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României), precum și a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise pe perioada stării de urgență constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice”. 

Un aspect foarte important în privința valorii individuale a amenzilor contravenționale aplicate în această perioadă este reprezentant de criteriile de care agenții constatatori trebuie să țină cont la momentul individualizării cuantumului sancțiunii contravenționale aplicate în temeiul art. 28 din O.U.G.  nr. 1/1999.

Potrivit doctrinei și jurisprudenței, sancționarea faptelor contravenționale trebuie să fie făcută cu respectarea a trei principii: principiul legalităţii sancţiunilor contravenţionale, principiul proporţionalităţii şi principiul unicităţii aplicării sancţiunii contravenţionale (ne bis in idem).

Dintre toate aceste trei principii de drept ce trebuie respectate în aplicarea oricărei sancțiuni contravenționale, vom analiza principalele trăsături aferente principiului proporționalității, întrucât acest principiu implică mai multe elemente subiective. Astfel, în analizarea proporţionalităţii sancţiunii aplicabile, agentul constatator trebuie să aibă în vedere, în principal, nivelul de culpă al contravenientului, circumstanţele sale personale şi toate circumstanţele faptei săvârșite. În situația în care o persoană apreciază că vreunul dintre aceste criterii nu a fost respectat de către organul constatator în stabilirea cuantumului sancțiunii contravenționale aplicate, aceasta poate apela la consultanța ce îi poate fi oferită de către un avocat specializat în contestații la executare.

În acest sens prevăd și dispozițiile art. 21 din O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora sancţiunea contravențională se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Menționăm faptul că, potrivit O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, caracterul contravenţional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legătură cu fapta săvârşită.

Referitor la categoriile de sancțiuni contravenționale, amintim faptul că acestea pot fi principale sau complementare. Astfel, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 2/2001, sancțiunile contravenționale principale sunt: avertismentul, amenda contravenţională și prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. De asemenea, potrivit art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999, pot fi aplicate, pe lângă amendă, în funcţie de natura şi gravitatea faptei,  una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare, prevăzute în ordonanţele militare:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie;

b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;

c) suspendarea temporară a activităţii;

d) desfiinţarea unor lucrări;

e) refacerea unor amenajări.

Aşadar, în funcție de gravitatea faptei, de nivelul de culpă al contravenientului, de circumstanţele sale personale şi de circumstanţele faptei, agentul constatator va putea aplica fie avertisment, fie amenzi în limitele indicate mai sus, cu posibilitatea  aplicării unor sancțiuni complementare aferente amenzii. În situația în care oricare dintre elementele mai sus amintite nu au fost apreciate în mod corect în privința stabilirii cuantumului și a întinderii sancțiunilor contravenționale aplicate, procesul-verbal de contravenție poate fi contestat în instanță, cu ajutorul unui avocat specializat în contestații la executare, urmând ca instanța de judecată să se pronunțe ulterior cu privire la temeinicia întocmirii procesului-verbal de contravenție.