Un permis de ședere, căsătoria cu un cetățean român și existența unui ascendent român sunt situații juridice diferite. Înainte să comandați traduceri sau să vă înscrieți la un examen, trebuie stabilit temeiul cererii de cetățenie și ce reguli se aplică dosarului dumneavoastră.
În 2026, verificarea are două puncte importante: modificările aduse prin Legea nr. 14/2025 și prelungirea, prin OUG nr. 16/2026, a termenului tranzitoriu pentru depunerea certificatului de competență lingvistică. O listă de acte găsită într-un articol mai vechi poate omite aceste diferențe.
Acordare sau redobândire: de ce contează articolul aplicabil
Legea cetățeniei române nr. 21/1991 reglementează, între altele, trei trasee care nu trebuie confundate:
- Articolul 8: acordarea la cerere pentru cetățeni străini sau persoane fără cetățenie. Regula presupune drept de ședere pe termen lung ori rezidență permanentă și cel puțin opt ani de locuire legală în România sau, pentru persoana căsătorită cu un cetățean român și care conviețuiește cu acesta, cel puțin cinci ani de locuire legală în România de la căsătorie. Există condiții suplimentare și situații de reducere a perioadei. Căsătoria nu acordă automat cetățenia.
- Articolul 10: persoanele care au pierdut cetățenia română și descendenții lor până la gradul al II-lea inclusiv, în condițiile acestui articol.
- Articolul 11: foștii cetățeni români care au pierdut cetățenia din motive neimputabile sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor și descendenții acestora până la gradul al III-lea, în condițiile articolului.
Pentru descendenți trebuie documentate atât legătura de rudenie, cât și situația juridică a ascendentului. Originea română afirmată de familie sau un loc de naștere menționat într-un act nu rezolvă singure această analiză.
Cine trebuie să dovedească limba română și când este necesar B1
Pentru cererile întemeiate pe articolele 10 și 11, art. 15¹ alin. (4) prevede două modalități de dovadă: certificatul de competență lingvistică de minimum B1, eliberat de una dintre instituțiile prevăzute de lege, sau copia legalizată a foii matricole emise de un liceu sau de o instituție de învățământ superior din statul de cetățenie ori reședință, care dovedește minimum trei ani de studiu în limba română.
Instituțiile enumerate pentru certificat sunt universitățile din România acreditate pentru programul „An pregătitor de limba română”, Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român și institutele culturale românești din străinătate. O adeverință de participare la un curs nu este automat documentul cerut de lege.
Art. 15¹ alin. (5) exceptează de la această dovadă foștii cetățeni români care solicită redobândirea potrivit art. 10 sau 11 și persoanele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii și solicită acordarea potrivit acestor articole. Excepția fostului cetățean nu se extinde automat asupra tuturor descendenților săi.
Pentru art. 8, verificarea limbii, culturii și civilizației românești, a Constituției și a imnului are regimul interviului prevăzut de lege. Regula documentară B1 de la art. 15¹ nu trebuie prezentată drept condiție identică pentru toate cererile.
Ce s-a schimbat în 2026 pentru certificatul de limbă
OUG nr. 16/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026, a modificat art. XXI alin. (1) din Legea nr. 14/2025: perioada derogatorie de depunere a certificatului este de doi ani de la intrarea în vigoare a legii din 2025.
Este un termen tranzitoriu comun, nu doi ani calculați de la fiecare cerere nouă. Nici obligația de cunoaștere a limbii, nici excepțiile legale nu dispar. Art. XXI alin. (2) prevede respingerea ca nesusținută dacă certificatul nu este depus în termenul aplicabil.
Pentru cererile aflate deja în curs la intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025, trebuie citite distinct art. XIV și XV ale legii: condițiile de dobândire rămân cele de la data cererii, iar procedura și prezumția privind limba au reguli tranzitorii proprii. Dosarele vechi nu se tratează automat ca solicitări noi.
Ce documente merită verificate înainte de depunere
Lista oficială aprobată prin Ordinul președintelui ANC nr. 85/2025 este structurată după temeiul cererii. Pregătirea presupune, după caz:
- actele de identitate și situația tuturor cetățeniilor deținute;
- actele de stare civilă, filiația și schimbările de nume;
- dovezile cetățeniei române și ale pierderii ei pentru ascendentul relevant;
- cazierele aferente statelor de cetățenie și, unde este necesar, de reședință;
- documentul privind limba sau încadrarea într-o excepție;
- pentru art. 8, dovezile șederii legale și ale mijloacelor de existență;
- actele și consimțămintele necesare dacă sunt incluși copii minori.
Art. 16 reglementează și extrasele de stare civilă emise cu cel mult doi ani anterior depunerii. Forma actelor, traducerile, apostila sau supralegalizarea trebuie verificate în funcție de document și de regimul aplicabil statului emitent. Neconcordanțele dintre nume, date și filiație se clarifică înaintea depunerii; lista de mai sus este orientativă, nu un dosar universal complet.
Ce poate face avocatul și ce presupune prezența personală
Avocatul poate analiza temeiul juridic, verifica documentele și corespondența dintre ele, pregăti completările și asista solicitantul în procedură. Cererea se depune personal în condițiile art. 13; pentru art. 10 și 11 există și ruta consulară prevăzută de lege. Art. 13² reglementează prelevarea datelor biometrice, cu excepțiile aplicabile.
Reglementarea dosarului electronic prin Legea nr. 104/2026 nu înseamnă că toate formalitățile pot fi înlocuite printr-un email. Calendarul legal indică operaționalizarea la 30 noiembrie 2026; cerințele trebuie reverificate la momentul demersului.
Pentru o analiză inițială, transmiteți prin formularul de contact sau email o prezentare scurtă: cetățenia actuală, țara de reședință, dacă există un dosar depus și, când este relevant, legătura cu ascendentul român. Modalitatea transmiterii documentelor se stabilește ulterior. Detalii despre asistența disponibilă găsiți în pagina Imigrație și cetățenie.
Informațiile au caracter general. Încadrarea și documentele necesare depind de situația concretă și de normele aplicabile cererii.