Termenul de plată a impozitelor locale aferente clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport se amână de la 31.03.2020 la 30.06.2020, conform art. V, alin. 1 din Ordonanța de urgență a guvernului, publicată sâmbătă, 21.03.2020, în Monitorul Oficial al României.
ANAF anulează toate dobânzile și penalitățile de întârziere datorate de către antreprenori ori persoanele fizice pentru obligațiile de plată ce vor deveni restante începând cu data de 21.03.2020, conform ordonanței de urgență a Guvernului publicată în aceeași zi.
IMM-urile, precum și notarii publici, avocații și executorii judecătorești care-și vor întrerupe activitatea total sau parțial din cauza actualei crize econonomice generată de epidemia de COVID-19 vor beneficia de amânare la plata utilităților (electricitate, gaze, apă, telefonie, internet), dar și a chiriei pentru sediul social sau punctele de lucru. De aceleași măsuri vor beneficia și cabinetele medicilor de familie şi cabinetele stomatologice în care îşi desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane, precum și Federațiile Sportive Naționale și Cluburile Sportive care dețin Certificat de Identitate Sportivă și a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID 19.
Guvernul ia măsuri privind obligativitatea continuării activității profesiilor juridice ce îndeplinesc servicii de interes public, precum notarii publici, avocații și executorii judecătorești.
Guvernul prelungește, prin ordonanța de urgență publicată în Monitorul Oficial sâmbătă, 21.03.2020, până la data de 30.10.2020 oportunitatea agenților economici de a beneficia de posibilitatea restructurării bugetare prevăzută de O.G. nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, conform art. 22, alin. 2 din ordonanță: „(1) Solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5 se poate depune până la 30 octombrie 2020, sub sancțiunea decăderii.”
Prezentul articol reprezintă primul dintr-o serie de articole cu profil juridic în care va fi analizată pe larg procedura de recuperare a creanțelor comerciale, subiect de larg interes pentru toți agenții economici din România. Pe parcursul acestor articole vom înțelege cu exactitate ce este aceea o creanță comercială, care sunt elementele ce o caracterizează, care sunt principalele proceduri judiciare privind recuperarea creanțelor și cu ajutorul cui le putem recupera în cel mai eficient mod, dar mai ales ce măsuri trebuie să luăm astfel încât să avem cât mai puține astfel de creanțe de recuperat.
Dacă în articolul precedent am discutat despre aspecte de ordin general privitoare la creanțele comerciale, precum ar fi natura creanței comerciale, decizia asupra demarării procedurii de recuperare a acesteia ori cea asupra alegerii celui mai potrivit tip de onorariu pe care suntem dispuși să-l achităm pentru recuperarea unei creanțe (click aici pentru articol), în cadrul prezentului articol vom discuta pe larg despre principalele modalități prin care putem diminua cuantumul total al creanțelor pe care le avem de recuperat, ce măsuri trebuie să luăm în acest sens și ce anume trebuie să facem în vederea maximizării șanselor de recuperare efectivă a creanțelor noastre.
Dacă în primele două articole ale acestei serii am amintit pe larg aspectele de ordin general ce definesc creanțele comerciale, precum și cele privind recuperarea acestora (click aici pentru articol), dar și cum putem aborda această problemă într-un mod cât mai eficient, care să ne optimizeze șansele de recuperare a creanțelor și să ne protejeze totodată împotriva nașterii unora noi (click aici pentru articol), în prezentul articol vom vorbi despre principalele proceduri judiciare pe care le putem derula prin intermediul instanțelor de drept civil, în vedere recuperării creanțelor pe care le deținem împotriva diverșilor debitori.
După cum aminteam în cuprinsul articolului anterior al seriei Recuperarea creanțelor comerciale (click aici pentru articol), ultima fază a acestui proces este reprezentată, după caz, fie de procedura executării silite a debitorului(ilor) obligației de plată, fie de procedura insolvenței acestuia(ora). Ambele proceduri reprezintă modalități de transfer al patrimoniului debitorului către creditor/creditori, în măsura cuantumului debitului datorat de către debitor(i). În cadrul prezentului articol vom vorbi pe larg despre procedura executării silite în materie comercială, respectiv în ce situații inițierea aceasteia este posibilă, cui trebuie să ne adresăm pentru derularea executării silite și care sunt căile de atac împotriva unei astfel de proceduri, precum și care sunt cele mai eficiente instrumente care ne pot asigura valorificarea optimă a dreptului de a executa silit un debitor.
Iată-ne ajunși și la finalul seriei de articole pe teme juridice având ca subiect recuperarea creanțelor comerciale. Pe parcursul acestor articole am avut prilejul să discutăm pe larg atât despre aspectele generale ce definesc procesul de recuperare a creanțelor comerciale (click aici pentru articol), despre documentele ce trebuie a fi întocmite și procedurile interne ce trebuie a fi îndeplinite pentru a ne maximiza șansele de recuperare a eventualelor creanțe născute în cadrul relațiilor comerciale (click aici pentru articol), cât și despre procedurile judiciare ce pot fi aplicate în vederea recuperării de creanțe (click aici pentru articol) ori procedura executării silite, ca ultim pas în cadrul procesului propriu-zis de recuperare a unei creanțe (click aici pentru articol).
