Publicatii

Alternative juridice pentru antreprenorii executați silit de către bănci. Cui pot aceștia să se adreseze și care este procedura legală de urmat într-o astfel de situație? Există un moment optim în care trebuie să acționăm? Există vreo diferență între posibilitățile legale, de dinaintea instituirii stării de urgență, ale unei instituții de credit de a pune în executare un contract de credit și cele de după ridicarea acesteia? Considerente juridice și delimitări.

Pe fondul actual al crizei socio-economice provocate de epidemia de COVID-19 și a stării de alertă instituite pe teritoriul României, este de așteptat ca tot mai multe întreprinderi să întâmpine dificultăți în ceea ce privește plata ratelor bancare. Astfel, scăderea generală a lichidităților persoanelor juridice generează o reducere semnificativă a plăților efectuate în mod voluntar, ceea ce va putea atrage, pe termen mediu și lung, o creștere a numărului dosarelor având ca obiect executarea silită. De ce este necesar într-o astfel de situație să apelăm la un avocat cu experiență în executarea silită? Răspunsul îl veți regăsi în cele ce urmează.

În contextul actual, procedura executării silite nu a fost suspendată în integralitatea sa, astfel încât aceasta continuă, parțial, în privința executărilor silite ale datornicilor la bănci, IFN-uri, firme de recuperare creanțe și alți creditori. În acest sens, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România a decis să suspende doar executările silite directe, cum ar fi preluarea bunurilor mobile și a celor imobile, dar nu și pe cele indirecte, respectiv popririle. Prin urmare, deși persoanele juridice se confruntă cu o severă lipsă de lichiditate în actuala criză economică generată de epidemia de COVID-19, instituțiile de credit au dreptul de a începe sau de a continua fără niciun impediment executarea silită, dacă aceasta nu intră în conflict cu regulile de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență.

În ipoteza în care a fost demarată executarea silită împotriva persoanelor juridice pentru recuperarea debitelor rezultate din contractele de credit, este important de menționat ce alternative juridice au acestea (persoanele juridice) la îndemână. Conform celor precizate anterior, pe perioada stării de urgență a fost suspendată executarea silită directă, însă nimic nu l-a împiedicat pe executorul judecătoresc să procedeze la poprirea conturilor bancare deschise pe numele debitoarei ori a sumelor datorate de către terțe persoane debitoarei. În noua situație, cea a instituirii stării de alertă, datorită diferențelor existente în raport cu reglementarea anterioară a procedurii de executare silită, existentă pe durata stării de urgență,  apreciem ca fiind necesară opinia juridică emisă de către un avocat specializat în materia executării silite, astfel încât să fie analizate toate actele aferente procedurii de executare silită. În situația în care se constată orice neregularitate procedurală săvârșită cu prilejul activității de urmărire silită (prescripția dreptului de a cere executarea silită, nerespectarea dispozițiilor prevăzute de lege privind înștiințarea debitorului despre declanșarea urmăririi silite, perimarea executării, etc.), se poate proceda la formularea unei contestații la executare.

Analizând dispozițiile art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, conform cărora: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun.”, se desprinde concluzia conform căreia, în cazul titlurilor executorii reprezentate de contractele de credit, debitorul va trebui să demareze două demersuri juridice în situația existenței unor motive privitoare la fondul dreptului.

Astfel, pe de o parte, acesta va putea să formuleze o contestație la executare în cuprinsul căreia poate invoca neregularități cu privire la actele de executare, iar pe de altă parte va putea să intenteze o acțiune suplimentară față de contestația la executare prin care să invoce motive de fapt sau de drept privitoare la contractul de credit, cum ar fi invocarea clauzelor abuzive, înghețarea cursului valutar, reechilibrarea graficului de rambursare, etc. Pe cale de consecință, debitorii pot intenta o acțiune prin care să dovedească abuzurile la care au fost supuși prin inserarea unor clauze ce fac imposibilă desfășurarea în condiții normale a unui contract de credit și o alta prin care să atace chestiuni ce ţin strict de executarea silită în sine şi de actele de executare. Privitor la ambele acțiuni, dar în special la prima dintre ele, dată fiind complexitatea sa, este de la sine înțeles că inițierea și derularea acestora va necesita consultanța, reprezentarea și asistarea juridică a unui avocat specializat atât în executări silite cât și, implicit, în contestații la executare, ambele proceduri fiind indisolubil legate între ele.

În situația în care executarea silită se desfășoară cu respectarea prevederilor legale, menționăm faptul că pe tot parcursul executării silite debitorul poate solicita încheierea unui angajament de plată, cu acordul creditorului. Astfel, plățile voluntare efectuate de către debitori conduc la o amânare a executării silite, evitându-se, de pildă, scoaterea la vânzare a imobilelor aflate în proprietatea persoanelor juridice în cauză. Și în această situație, avocatul cu experiență în executarea silită va avea un rol foarte important, evitând pentru debitor situația nefericită de înstrăinare involuntară a patrimoniului său.