Publicatii

Alegerea celui mai potrivit avocat în funcție de necesitățile juridice ale clientului (I)

Atunci când o persoană sau o companie apelează la serviciile unui avocat, se orientează în funcție de reputația acestuia, de experiența sa și, nu în ultimul rând, de onorariul solicitat de către acesta. De foarte multe ori, oamenii nu cunosc ce anume ar trebui să cuprindă un contract de asistență juridică sau ce efecte și consecințe juridice va produce acesta după încheierea sa. În continuare, vom explica toate aspectele pe care ar trebui sa le cunoască orice persoană, în calitatea sa fie personală, fie de reprezentant al unei persoane juridice,  în momentul in care încheie un contract cu un avocat, inclusiv în ceea ce privește onorariile, precum și drepturile si obligatiile contractuale pe care le are fiecare dintre părți.

Principalele acte care reglementează activitatea juridică a avocatului sunt Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din România. O serie de alte acte normative, precum ar fi codurile de procedură penală și civilă, reglementează suplimentar drepturile și obligațiile specifice avocaților, raportat la anumite situații.

Indiferent care este motivul pentru care alegem să apelăm la un avocat, întotdeauna aceastră inițiativă va fi în beneficiul nostru, în special acolo unde cunoștințele noastre despre legi sau proceduri sunt limitate sau chiar inexistente. În procesele civile spre exemplu, chiar dacă reprezentarea ori asistarea vreuneia dintre părți de către un avocat nu mai este obligatorie nici măcar în faza de recurs, asa după cum a stabilit Curtea Constituțională, vom descoperi rapid că încercarea de a ne reprezenta singuri și în mod eficient interesele va părea aproape imposibilă. În plus, codul de procedură civilă prevede și existența unor cauze în care părțile vor fi obligatoriu reprezentate de către avocați sau consilieri juridici.

Avocatul va trebui ales în primul rand prin prisma ariei sale de practică juridică, a experienței, dar și a costurilor pe care onorariul și cheltuielie aferente derulării dosarului le vor implica. De asemenea, este important ca orice client să fie vigilent în privința depistării avocaturii clandestine. În acest sens, trebuie să vă asigurați că cei care oferă astfel de servicii sunt avocați și au totodată dreptul să își exercite în mod neîngrădit profesia. În momentul prezentării în instanță, judecătorii au obligașia de a verifica dacă avocatul îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a sta în judecată, lipsa de vigilență a clientului vizavi de calitatea apărătorului său fiind astfel, cel putin teoretic, suplinită de către instanță. Există și unele situații particulare în care chiar și avocații înscriși în barou și cu drept de liberă practică nu au dreptul de a reprezenta pe deplin un client în instanță (spre exemplu, avocații stagiari, care au dreptul de a pune concluzii doare la judecătorie, nu și la instanțele de judecată superioare – tribunal, curte de apel, etc).

Conform legii, profesia de avocat poate fi exercitată doar de către avocații înscriși în baroul din care fac parte și al căror drept de practicare a profesiei nu a fost suspendat sau retras. Pentru a putea verifica toate aceste aspecte, tabloul avocaților fiecărui barou poate fi consultat prin accesarea paginii de internet a respectivei instituții.

În procesele penale, inculpații au nevoie, în situații specifice prevăzute de lege, de apărători, această obligație a statului fiind strâns legată de interesele inculpatului. O persoană va avea dreptul să își aleagă singură avocatul, ea neputând fi într-o astfel de situație constrânsă în a fi reprezentată și asistată de către altcineva decât apărătorul ales, indiferent de circumstanțe. Nici măcar în situația în care avocatul ales inițial va delega, din motive obiective, reprezentarea și asistarea juridică a inculpatului unui alt avocat, clientul nu va putea fi constrâns în acceptarea acestuia din urmă.