Publicatii

Care sunt acțiunile ce pot fi luate, din punct de vedere legal, împotriva comercianților ”oportuniști” ori a celor de rea-credință ce aleg să încalce legea pentru a-și salva afacerea ori a înșela ceilalți antreprenori, în contextul actualei crize economice generată de epidemia de COVID-19? Acțiuni civile și acțiuni penale. Care sunt procedurile juridice și judiciare de urmat și care sunt încadrările din punct de vedere penal? Exemplificare concretă. Enumerarea posibilelor infracțiuni economice sau civile ce pot fi comise în scopuri ilicite.

În contextul actualei crize economice generată de epidemia de COVID-19, tot mai multe persoane, atât din rândul persoanelor fizice, cât și din cel al antreprenorilor, aleg să adopte o conduită abuzivă, contrară moralității și prevederilor legale. Astfel, pentru a contracara acțiunile comercianților oportuniști ori a celor de rea-credință, care aleg să încalce legea pentru a-și salva afacerea ori pentru a-i înșela pe ceilalți antreprenori, este important să cunoaștem mijloacele aflate la îndemâna oricărei persoane, fizice sau juridice, care are cunoștință de astfel de conduite sau care a fost victimă a acesteia.

Prin Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, în categoria activităţilor de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi care constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, sunt incluse, printre altele : „i) acumularea de mărfuri de pe piaţa internă în scopul creării unui deficit pe piaţă şi revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenţei loiale; j)depăşirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, la formarea preţurilor de vânzare cu amănuntul.”

Cu referire concretă la situația actuală, menționăm faptul că în această categorie de fapte sunt incluse practicile persoanelor care, profitând de situația epidemiologică actuală, achiziționează soluții dezinfectante în cantități mult mai mari decât cele necesare utilizării de către acestea și familiile lor, creându-se astfel, pe de o parte un deficit al respectivelor produse pe piața națională, dar și promovarea la scară largă a unor practici ilicite în detrimentul consumatorului final, constând în revânzarea produselor la prețuri mult peste cel de achiziție.

De asemenea, tot în această categorie sunt incluse și acțiunile operatorilor economici de a practica un adaos comercial care depășește pragul stabilit de către executiv. Aceste practici constituie contravenții, persoanele fizice care adoptă astfel de conduite fiind sancționate cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârşite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei. Cu privire la acest aspect, menționăm faptul că, în ceea ce privește competența privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, aceasta  revine funcţionarilor din aparatul de specialitate al primarului, organelor Direcţiei generale antifraudă fiscală, organelor controlului financiar şi personalului Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.

Mai mult decât atât, fapta de a achiziţiona de pe piaţa neagră echipamente medicale de protecţie, precum şi cantităţi mari de dezinfectant, cu intenţia de a le pune în vânzare, direct sau online, la preţuri supraevaluate, profitând de cererea crescută şi de lipsa lor de pe piaţă și vânzarea acestora pe baza unor documente fictive întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în domeniul comerţului cu produse sanitare şi echipamente medicale de protecţie.

Totodată, o altă infracțiune care are o probabilitate crescută de a se petrece în contextul actual este înșelăciunea, prevăzută și sancționată de dispozițiile art. 244 Cod penal. Astfel, profitând de situația de  lipsă de informare și neliniște existentă la nivel social, prilejuită de existența epidemiei cu COVID-19, tot mai multe persoane comercializează produse sub eticheta că ar avea capacitatea de a preveni sau de a  trata infecția cu noul coronavirus. În acest sens, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust, aceste persoane induc în eroare persoane de bună-credință, asigurându-le că produsul în cauză constituie un tratament în lupta împotriva coronavirusului, fapt nedovedit sub nicio formă din punct de vedere medical.

Prin urmare, în situația în care avem cunoștință de astfel de practici ori am fost sau am putea fi victima unor asemenea fapte, este important să le aducem la cunoștința autorităților competente (enumerate în cuprinsul prezentului material), astfel încât faptele în cauză să fie constatate și sancționate potrivit legii.