Publicatii

0

Despagubiri accidente vatamari corporale

Despagubiri accidente vatamari corporale – Culpa comună în cazul accidentelor de circulație. Definiție și exemple

În momentul sau imediat după momentul producerii unui accident de circulație în care suntem implicați în mintea noastră se produce o avalanșă de gânduri, emoții, reacții și întrebări. Aceste trăiri sunt cu atât mai mult amplificate în situația în care în urma producerii accidentului au rezultat decese sau vătămări corporale foarte grave. Una dintre cele mai des întâlnite întrebări pe care ne-o punem în această ultimă situație este aceea referitoare la cine anume este vinovat de producerea accidentului și în ce măsură? Un accident auto nu se constituie doar ca un simplu eveniment nefericit din viața persoanelor implicate în accident și a familiilor acestora, ci implică totodată și componenta de răspundere civilă și penală a persoanelor vinovate de producerea accidentului în cauză, așa după cum se întâmplă de cele mai multe ori.

Accidentul auto, ca eveniment în sine, reprezintă izvorul ce va da naștere dosarelor civile și celor penale în care vor fi părți persoanele implicate în accident, concomintent generându-se raporturi juridice având ca obiect dreptul de despăgubire a persoanelor prejudiciate prin producerea accidentului. În unele situații, deși în mod teoretic, conform Codului rutier, am putea stabili destul de clar care este persoana vinovată de producerea unui anumit accident, atribuindu-i acesteia 100% din culpă, în practică lucrurile nu stau tocmai astfel.

Practica judiciară denumește o astfel de situație drept ”culpă comună”, lucru foarte important sub aspectul despăgubirilor ce vor putea fi solicitate și ulterior acordate șoferilor implicați în accident sau altor persoane afectate de producerea acestuia. Putem avea situații în care, deși legea este foarte clară în privința unor circumstanțe teoretice de producere a accidentelor de circulație, practica să nuanțeze gradul de culpabilitate al șoferilor implicați, fapt reflectat prin rezultatul final al cercetărilor efectuate de către organele de poliție abilitate în acest sens.

Spre exemplu, în situația în care un șofer pătrunde într-o intersecție în unghi de 90 de grade cu vizibilitate foarte redusă, având totodată indicatorul de ”cedează trecerea” și, avansând din aproape în aproape cu scopul de a observa apropierea vreunui alt autovehicul din sensul perpendicular de mers,  este acroșat de un astfel de vehicul ce circula cu viteză mare și care din cauza aceasta nu a mai putut evita impactul cu primul vehicul a cărui secțiune frontală pătrunsese deja în intersecție, putem aduce în discuție culpa comună a ambilor șoferi.

Mai mult decât atât, în cazul în care se va dovedi că intersecția nu era semnalizată corespunzător ori că administratorul de drum nu a luat toate măsurile necesare pentru ca gradul de siguranță al respectivei interescții să fie optim, inclusiv prin îndepărtarea tuturor obstacolelor ce ar fi putut obstrucționa vizibilitatea conducătorilor auto, acesta va putea fi făcut, în egală măsură cu șoferii implicați în accident, răspunzător de producerea acestuia.

Astfel, conculzionând asupra noțiunii de culpă comună, putem aprecia că primul șofer, cel aflat în dreptul indicatorului de ”cedează trecerea”, s-a aflat în imposibilitatea de a se asigura mai mult decât a făcut-o, dată fiind configurația intersecției precum și obstacolelor vizuale ce l-au împiedicat să vadă în lungul sensului perpendiculat de mers fără a fi nevoit să pătrundă în intersecție, nefiind astfel în totalitate vinovat de producerea accidentului, coroborat cu viteza excesivă a celuilalt șofer care circula pe drumul cu prioritate, viteză ce l-a împiedicat să reacționeze în timp util în momentul în care a observat partea din față a celeilalte mașini ce pătrunsese deja în intersecție, având așadar, la rândul său, partea sa de vină în producerea accidentului.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *